MICROREPORTAJE
Relaţia mea cu furnizorul de Internet, un ghem monopolizator de cabluri al cărui nume începe cu „R“, a căpătat nuanţe care au depăşit cordialitatea şi s-au năpustit berbeceşte în ridicol.
Sîmbătă seară, în Piaţa Naţiunilor Unite, doi băieţi din grupul de spălători de parbrize stăteau în spatele unui autobuz care aştepta să se facă roşu şi-şi încălzeau mîinile la ţeava de eşapament a acestuia. La vară, cînd o să fie mai cald, pentru că din ţeava de eşapament curge şi apă, probabil că or să facă şi un duş rapid.
Am fost la bowling, într-un mall pe care nu îl pomenesc, din delicateţe. Aşa mi-am dat seama că are şi ieftinul preţul lui, respectiv costă dublu. Instalaţia de popice era stricată, dădeai de două ori şi se bloca.
Am fost pe la Titu şi, undeva pe un cîmp, la marginea şoselei, ce credeţi că am văzut? Un microbuz, care transporta muncitori din construcţii, oprise la marginea drumului ca să-şi facă oamenii nevoile. Dar nu unul sau doi. Toţi. Şi stăteau frumos aliniaţi, vreo zece sau chiar mai mulţi, cu jeturile îndreptate frumos, în vînt. Sincer, aş vrea să mai surprind o scenă asemănătoare, dar să fie vorba de microbuzul cu muncitoare!
Mă tot chinuiesc de cîteva zile să atrag simpatia unor păsări negre, mai mici decît ciorile, pe care le văd prin copacii din faţa balconului. În acest sens le-am pus pe pervaz felii de pîine uscată şi azi, în sfîrşit, una dintre ele a venit şi a halit nişte firimituri.
Se întîmplă ceva ciudat cu scara noastră sobră, plină de pensionari. De cînd avem bordel la etajul 3, a căpătat viaţă. În primul rînd, pe scara noastră a năvălit tinereţea. Tot felul de adolescenţi misterioşi aşteaptă jos în holuri sau vorbesc la telefon, cerînd informaţii despre etaj, apartament sau întrebînd dacă se poate urca.
Nou! S-a deschis la mine în bloc, la etajul 3, un bordel. Uraaa! Mi-a spus asta vînzătoarea de la buticul de la parter, care însă s-a exprimat depreciativ la adresa lucrătoarelor de acolo, menţionînd că salonul de masaj din blocul de vizavi are doamne mai de lux, care îi plac şi ei. Ce să zic? Să vedeţi ce scandal o să fie în comitetul blocului cînd o să se înfunde ghena la etajul lor şi o să aflăm că de vină sînt două găleţi cu prezervative folosite, care au rămas blocate pe burlan.
Friptură de gogoş
Mă aflam în Mangalia şi, brusc, mi s-a făcut poftă de un şuberek cu carne de oaie. Lîngă piaţă, există o patiserie-simigerie-gogoşerie, de unde poţi cumpăra un şuberek foarte bun. Există şi şuberek cu brînză, dar mie îmi place mai mult ăla cu carne. M-am aşezat la coadă, în faţa mea era o doamnă de etnie romă. Cînd i-a venit rîndul, doamna de etnie romă a întrebat-o pe vînzătoare: „Cît e gogoşul?“.
Mă aflam în Mangalia şi, brusc, mi s-a făcut poftă de un şuberek cu carne de oaie. Lîngă piaţă, există o patiserie-simigerie-gogoşerie, de unde poţi cumpăra un şuberek foarte bun. Există şi şuberek cu brînză, dar mie îmi place mai mult ăla cu carne. M-am aşezat la coadă, în faţa mea era o doamnă de etnie romă. Cînd i-a venit rîndul, doamna de etnie romă a întrebat-o pe vînzătoare: „Cît e gogoşul?“.
De curînd, am avut şansa, probabil unică, de a vedea cu ochii mei unde locuieşte Romică Ţociu. Are o ditamai casa într-o zonă foarte bună a Bucureştiului. Mă aflam într-un taxi, maşina rula regulamentar pe strada Popa Nan, cînd, brusc, taximetristul mă întreabă: „Ştiţi unde stă Romică Ţociu?“.
Înainte de Crăciun, trecînd cu maşina prin Titu, am văzut o casă în construcţie, genul „la roşu“. În schimb, proprietarii avuseseră grijă să agaţe de faţadă cîţiva Moş Crăciuni în mărime naturală. De departe, părea o echipă de Moş Crăciuni zidari sau Moş Crăciuni zugravi. De aproape, ar fi putut fi şi nişte Moş Crăciuni spărgători.
Alexandru Cautis |
Acest articol a apărut şi în Academia Caţavencu din 21 Oct 2009
| 0 comentarii
| 1614 vizualizări
Deşi nu-mi plac şabloanele, nici alea seci, nici alea dulci, recunosc că uneori, din lene, mă mai servesc de ele. Par egzamplu, săptămîna trecută m-am trezit spunînd de cîteva ori „circ politic“, legat, bineînţeles, de circul politic din ultimele zile. La un moment dat, stăteam în fotoliu, hipnotizat de jongleriile şi clovneriile partidelor transmise de televizor (nu am fotoliu în casă, dar aşa e şablonul, să zici că la televizor stai în fotoliu). Şi-l aud pe fiu-meu: „Tati, hai să mergem la circ!“. „Cum, circ?“, am îngăimat eu, care aveam pe limbă, gata să fie livrată a milioarda oară, expresia „circ politic“. Şi am fost la circ. Circ adevărat*.
Alexandru Varzaru |
Acest articol a apărut şi în Academia Caţavencu din 07 Oct 2009
| Un comentariu
| 4954 vizualizări
Stranie întîmplare! Marţi, 29 septembrie, la SNSPA, pe holul de la etajul 2, la camera 207, o comisie de profesori primea un lung şir de cetăţeni înscrişi la doctorate. Printre personalităţile care stăteau la coadă să-şi prezinte tema de lucrare, era şi Ioan Ghişe, senatorul PNL de Braşov, la poziţia 9, programat pentru ora 12, iar la poziţia următoare, pentru ora 12,15, era Sînziana Ghişe, fiica omului politic.
Childesco a făcut un credit, Childesco a rămas şomer, Childesco a întîrziat cu plata ratelor, Childesco rămîne fără casă. Cam aşa s-ar putea rezuma istoria primului protest din România împotriva băncilor.
La focul care arde să nu te duci cu mâna goală. Nu toţi pompierii ţin cont de acest lucru, iar publicul spectator vine ca de obicei doar cu paiele. Focul îşi face numărul şi apoi dispare. Numai scena are puţin de suferit. Acelaşi scenariu s-a petrecut şi la incendiul de la restaurantul din zona Pieţei Gorjului. Dacă aţi avut o zi frumoasă până acum, a venit momentul să v-o stricăm. Priviţi imaginile.
Alexandru Varzaru |
Acest articol a apărut şi în Academia Caţavencu din 15 Iul 2009
| Un comentariu
| 1706 vizualizări
În principal, acest ceauşism misterios şi oribil a început vinerea trecută, cu cîteva ore înainte ca premierul Boc şi ministrul Bazac să viziteze Spitalul Floreasca. În mare, administraţia spitalului a făcut hocus-pocus şi toată liota de aurolaci şi boschetari care îşi face veacul pe culoarele spitalului a dispărut ca prin farmec.
Morar&More
Învăţăturile celui mai bogat om din lume către bogătaşi mai săraci decît el
S-a schimbat kalimera, Bill Gates nu mai e cel mai bogat om din lume. Pe ...
MICROREPORTAJE
Acest articol a apărut şi în Academia Caţavencu din 10 Mar 2010
| 0 comentarii
Internetul meu se reface greu
Relaţia mea cu furnizorul de Internet, un ghem monopolizator de cabluri al cărui nume începe cu „R“, a căpătat nuanţe care au depăşit cordialitatea şi s-au năpustit berbeceşte în ridicol.
NASHPA TURIZM
Acest articol a apărut şi în Academia Caţavencu din 10 Mar 2010
| 0 comentarii
N-am mai fost pînă acum la "Balcic", nici nu-mi imaginam că se ajunge aşa de uşor.
© 2010 Academia Catavencu, marca a grupului Realitatea-Catavencu. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii.

RSS






